Înstrăinarea părintească

În data de 7 mai 2024, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 414, a fost publicată Legea nr. 123/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Noua lege introduce reglementări esențiale referitoare la înstrăinarea părintească, recunoscând acest fenomen ca o formă de violență psihologică. Potrivit noii legi, înstrăinarea părintească apare atunci când un părinte (sau un membru al familiei extinse) induce în mod intenționat o situație în care copilul devine ostil sau distant față de celălalt părinte, fără un motiv justificat.

Legea 123/2024 implementează măsuri menite să prevină înstrăinarea părintească și să reducă conflictele dintre părinți în cazul custodiilor comune și al menținerii relațiilor cu părintele nerezident. De exemplu, se stipulează că nimeni nu poate împiedica relațiile personale ale copilului cu frații, bunicii sau alte persoane cu care acesta a avut legături familiale, cu excepția cazului în care o decizie judecătorească consideră că aceste relații ar putea dăuna dezvoltării fizice, psihologice, intelectuale sau morale a copilului.

Mai mult, legea prevede ca instanțele de judecată să stabilească un program pentru menținerea legăturilor personale atunci când părinții nu ajung la un acord. Acest program va fi adaptat vârstei și nevoilor copilului, având în vedere aspectele legate de educația și creșterea acestuia.

Această modificare legislativă are scopul de a proteja copiii de efectele dăunătoare ale conflictelor părinților și de a asigura bunăstarea lor prin reglementări clare privind custodia, vizitele și responsabilitățile părintești.

Read MoreÎnstrăinarea părintească

“Copilul, victima a divorțului”: Despre necesitatea introducerii consilierii parentale obligatorii

Divorțul reprezintă adesea o sursă majoră de stres în viața copiilor, care ajung să fie victime indirecte ale neînțelegerilor dintre părinți. În acest context, conflictele majore între părinți, inclusiv situatiile care implică executarea silită a drepturilor părintești privind legăturile personale, pot avea un impact devastator asupra bunăstării emoționale și psihologice a copilului. Literatura de specialitate subliniază necesitatea introducerii consilierii parentale obligatorii în cazurile de divorț și în alte cauze care implică minori atunci cand exista un conflict major intre parinti.

Impactul divorțului asupra copilului

Copiii sunt profund afectați de instabilitatea emoțională și de conflictul parental intens. În astfel de situații, aceștia pot dezvolta:

  1. Tulburări emoționale: anxietate, depresie, sentiment de vinovăție sau respingere.
  2. Comportamente problematice: agresivitate, retragere socială, performanțe academice scăzute.
  3. Lipsa unui model pozitiv de relații: În absența unui sprijin eficient, copilul poate interioriza modele conflictuale de relaționare, care îi pot afecta relațiile viitoare.

Rolul consilierii parentale

Consilierea parentală poate deveni un instrument esențial pentru reducerea impactului negativ asupra copilului, oferind părinților strategii eficiente pentru gestionarea conflictului. Aceasta poate:

  1. Promova colaborarea între părinți: Ajută părinții să înțeleagă importanța comunicării și a co-parentingului eficient, indiferent de diferențele personale.
  2. Preveni instrainarea parintească: Educația privind consecințele instrăinarii poate reduce riscul înstrăinării copilului față de unul dintre părinți.
  3. Stabili nevoile copilului ca prioritate: Consilierea încurajează părinții să pună pe primul plan interesul superior al copilului, în detrimentul conflictelor personale.
  4. Oferi suport emoțional părinților: Părinții beneficiază de un spațiu în care să-și exprime emoțiile, să primească sprijin și să învețe strategii de adaptare.

Când este consilierea parentală necesară?

Consilierea parentală obligatorie ar trebui să fie implementată în următoarele situații:

  • Divorț cu conflict major: Cazurile în care conflictul deschis afectează sănătatea emoțională a copilului.
  • Executare silită: Situații în care copilul refuză contactul cu un părinte sau există obstacole repetate în respectarea legăturilor personale.
  • Custodie și stabilirea unui program de vizitare: Pentru a preveni escaladarea conflictului și a facilita implementarea planurilor de co-parenting.

Beneficiile consilierii obligatorii

  1. Reducerea escaladării conflictului: Părinții primesc un cadru pentru a-și rezolva problemele în mod constructiv.
  2. Prevenirea stresului suplimentar asupra copilului: Suportul de specialitate in situatii de conflict protejează copilul de expunerea la certuri și tensiuni.
  3. Îmbunătățirea relațiilor familiale: O comunicare mai bună între părinți creează un mediu mai stabil și sigur pentru copil.

Concluzie

Introducerea consilierii parentale obligatorii în cazurile de divorț sau în situațiile de conflict major ce implică minori reprezintă o măsură necesară pentru protejarea interesului superior al copilului. Această abordare nu doar că reduce impactul negativ asupra copilului, dar și încurajează părinții să devină modele mai bune, capabili să gestioneze situații dificile în mod matur și responsabil.

Read More“Copilul, victima a divorțului”: Despre necesitatea introducerii consilierii parentale obligatorii

Sabotarea relației unui copil cu unul dintre părinți

LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

(Extras) La articolul 4, după litera g) se introduc trei noi litere, literele h)-j), cu următorul cuprins:h) înstrăinare părintească – formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți sau persoanele prevăzute la lit. c) și d), în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificată sau disproporționată față de oricare dintre părinți;i) părinte/persoană care înstrăinează – părintele/persoana care se face responsabil/responsabilă de existența unei situații de înstrăinare părintească;j) părinte înstrăinat – părintele față de care copilul manifestă reținere sau ostilitate, nejustificată sau disproporționată.

Sabotarea relației unui copil cu unul dintre părinți, mai ales pe termen lung, poate avea efecte profunde asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copilului. Aceste efecte sunt complexe și pot influența copilul pe parcursul vieții.

  1. Dezvoltarea unei stime de sine scăzute

Copiii își formează o mare parte din identitatea lor pe baza relațiilor cu ambii părinți. Când un părinte sabotează relația cu celălalt, copilul poate simți că o parte din el nu este valoroasă sau că ceva este greșit cu el. Acest lucru poate duce la sentimente de îndoială de sine și la o stimă de sine scăzută, afectând încrederea și capacitatea copilului de a-și crea relații sănătoase pe viitor.

  1. Conflicte interne și loialități divizate

Când un părinte încearcă să limiteze sau să saboteze relația copilului cu celălalt părinte, copilul poate experimenta un conflict interior puternic. Acest lucru poate apărea sub forma loialităților divizate, în care copilul se simte obligat să aleagă între iubirea pentru un părinte și celălalt. Această stare de confuzie poate duce la anxietate, stres emoțional și dificultăți în a înțelege ce este corect sau greșit.

  1. Probleme de încredere

Copiii crescuți într-un astfel de mediu pot dezvolta dificultăți în a avea încredere în ceilalți, deoarece au învățat că relațiile sunt fragile și pot fi manipulate. Acest lucru poate afecta relațiile lor viitoare, atât pe plan personal, cât și profesional.

  1. Dezvoltarea comportamentelor de evitare sau anxietate socială

În timp, copiii care trec prin astfel de situații pot începe să manifeste comportamente de evitare, cum ar fi retragerea din interacțiuni sociale sau evitarea de a discuta despre familie. Această tendință de a evita situațiile care le provoacă disconfort emoțional poate duce la anxietate socială și probleme de adaptare în relații.

  1. Dificultăți în a forma relații sănătoase

Copiii care au fost învățați, implicit sau explicit, să vadă unul dintre părinți într-o lumină negativă pot dezvolta probleme în a avea relații de încredere și sănătoase în viața lor de adult. Ei pot replica modele de comportament disfuncțional, având o percepție distorsionată asupra iubirii, loialității și comunicării.

  1. Risc crescut de depresie și anxietate

Sabotarea relației cu unul dintre părinți poate genera sentimente de vinovăție, tristețe și pierdere, care, pe termen lung, se pot transforma în simptome de depresie și anxietate. Copilul poate simți că nu este susținut emoțional și că nu există un refugiu sigur unde să se simtă acceptat și iubit.

  1. Imaginea distorsionată despre celălalt părinte și despre sine

Copiii care sunt expuși la o imagine constant negativă despre unul dintre părinți pot începe să-și formeze o percepție distorsionată atât despre acel părinte, cât și despre propriul lor loc în familie. Ei pot crede că sunt nedemni de iubire sau că sunt cauza conflictelor. Aceasta poate duce la sentimente de inferioritate și nesiguranță.

  1. Afectarea relațiilor cu ambii părinți

Sabotarea relației cu un părinte nu doar că afectează legătura cu acel părinte, dar poate afecta și relația cu părintele care a inițiat sabotajul. Copiii pot simți o amărăciune sau o trădare față de acel părinte pe măsură ce cresc și încep să înțeleagă mai bine dinamica și motivele din spatele acțiunilor acestuia.

  1. Probleme de gestionare a furiei și emoțiilor

Copiii care cresc cu astfel de conflicte pot dezvolta probleme în gestionarea furiei și a altor emoții puternice. Pot deveni fie reactivi și impulsivi, fie retrași și pasivi, incapabili să-și exprime emoțiile într-un mod sănătos.

  1. Relații conflictuale cu autoritățile sau alte figuri de sprijin

Deoarece un părinte a fost prezentat ca o persoană necorespunzătoare sau nedemnă de încredere, copilul poate generaliza acest lucru și la alte figuri autoritare sau de sprijin. Acest lucru poate face ca relațiile cu profesori, mentori sau chiar prieteni apropiați să fie tensionate.

Concluzie

Sabotarea relației unui copil cu unul dintre părinți este profund dăunătoare pentru sănătatea emoțională și dezvoltarea acestuia. Este esențial ca părinții să pună pe primul loc bunăstarea emoțională a copilului și să încurajeze o relație echilibrată și pozitivă cu ambii părinți, chiar și în caz de conflict sau despărțire.

Read MoreSabotarea relației unui copil cu unul dintre părinți

Posibile obiective ale expertizei psihologice judiciare în cauze privind copii minori

  1. Evaluarea dezvoltării psihologice și emoționale a copilului:
    • Se evaluează nivelul de dezvoltare cognitivă, emoțională și comportamentală a copilului pentru a determina starea sa generală de sănătate psihică. Aceasta poate include aspecte legate de anxietate, depresie, traume sau alte probleme emoționale.
  2. Analiza relației copilului cu părinții:
    • Expertiza include evaluarea relației afective dintre copil și părinți sau între copil și alte persoane importante din viața sa (bunici, frați). Se determină în ce măsură aceștia contribuie la bunăstarea și stabilitatea copilului.
  3. Stabilirea capacității parentale:
    • Este esențial să se determine capacitatea părinților de a oferi sprijin emoțional, educațional și material adecvat copilului. Psihologul evaluează dacă părinții sunt capabili să creeze un mediu sănătos și securizat pentru creșterea și dezvoltarea copilului.
  4. Determinarea nevoilor emoționale și psihologice ale copilului:
    • Psihologul poate identifica nevoile emoționale speciale ale copilului, în funcție de vârsta sa și de circumstanțele specifice (de exemplu, un copil traumatizat care necesită îngrijiri psihologice speciale).
  5. Evaluarea impactului separării sau divorțului asupra copilului:
    • În cazurile de divorț sau separare, expertiza psihologică ajută la evaluarea impactului emoțional al schimbărilor în structura familială asupra copilului și la recomandarea celui mai potrivit aranjament de custodie.
  6. Evaluarea eventualelor abuzuri sau neglijențe:
    • În cazurile de suspiciuni de abuz fizic, emoțional sau sexual, expertiza psihologică este crucială pentru a stabili dacă minorul a fost supus unui astfel de tratament și pentru a evalua consecințele psihologice.
Read MorePosibile obiective ale expertizei psihologice judiciare în cauze privind copii minori

Consilierea post-divorț

Consilierea post-divorț are scopul de a ajuta să se adapteze la schimbările emoționale, psihologice și sociale care apar după o despărțire.

1. Gestionarea Emoțiilor

  • Identificarea și exprimarea emoțiilor: Ajutarea clienților să recunoască și să își exprime sentimentele de durere, furie, tristețe, vinovăție sau ușurare.
  • Dezvoltarea tehnicilor de reglare emoțională: Învățarea de strategii pentru a gestiona emoțiile intense și pentru a preveni reacțiile emoționale excesive.

2. Refacerea Identității Personale

  • Redefinirea identității: Explorarea și construirea unei identități personale care nu mai este legată de fosta/ul partenera.
  • Stabilirea obiectivelor personale: Ajutarea clienților să stabilească și să urmărească noi obiective personale și profesionale.

3. Dezvoltarea Abilităților de Coping

  • Învățarea strategiilor de coping: Exersarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi tehnici de relaxare, mindfulness și activități fizice.
  • Gestionarea schimbărilor: Ajutarea clienților să se adapteze la noile circumstanțe de viață și la schimbările în rutina zilnică.

4. Îmbunătățirea Relațiilor Interpersonale

  • Reconstruirea rețelei de suport: Încurajarea clienților să-și dezvolte și să-și întărească relațiile cu familia și prietenii.
  • Învățarea abilităților de comunicare: Exersarea tehnicilor de comunicare asertivă pentru a îmbunătăți relațiile cu cei din jur.

5. Promovarea Sănătății Mintale

  • Prevenirea depresiei și anxietății: Identificarea semnelor timpurii ale problemelor de sănătate mintală și intervenția adecvată.
  • Îmbunătățirea stimei de sine: Construirea unei imagini de sine pozitive și dezvoltarea încrederii în sine.

6. Ajutarea Copiilor să se Adapteze

  • Suport pentru părinți: Ghidarea părinților în a-și ajuta copiii să înțeleagă și să se adapteze la divorț.
  • Tehnici de comunicare cu copiii: Încurajarea părinților să aibă discuții deschise și oneste cu copiii lor despre divorț.

7. Autocunoașterea și Creșterea Personală

  • Reflecția asupra relației trecute: Ajutarea clienților să înțeleagă ce a funcționat și ce nu în relația anterioară.
  • Dezvoltarea personală: Încurajarea clienților să-și exploreze interesele și pasiunile personale, promovând creșterea personală și dezvoltarea de noi abilități.

Prin stabilirea și atingerea acestor obiective, consilierea post-divorț poate oferi clienților suportul necesar pentru a-și reconstrui viața și pentru a găsi un nou echilibru emoțional și psihologic.

Read MoreConsilierea post-divorț

Parenting Teens Summit

 Dacă ești părinte de preadolescent sau adolescent te invit cu mare drag la Parenting Teens Summit! Obții răspunsuri la întrebările care te apasă direct din confortul casei tale!
Am gândit acest eveniment unic pentru a-ți oferi cele mai actuale și necesare informații despre dezvoltarea și bunăstarea mintală, emoțională și fizică a adolescenților.

 Între 3-7 Iunie, vei primi acces gratuit la wokshop-uri și prezentări susținute de experți din din domeniul psihoterapiei, psihologiei, coaching-ului, nutriției, consilierii vocaționale, educației de sănătate feminină și aerobic: Diana Vasile, Cati Călin, Andreea Teodor, Mihaela Brăilescu, Cezara Botez, Jeni Chiriac, Otilia Mantelers, Mara Bria, Romeo Crețu, Andreea Birou, Oana Sforoi, Agnes Tănase și Daniela Ivan.

 Evenimentul este structurat în jurul a 5 piloni de dezvoltare:

3 Iunie – Heart: vei afla cum să te conectezi în mod sănătos cu adolescentul tău și cum să mențineți o relație împlinitoare. De asemenea, vei afla care sunt nevoile emoționale ale adolescenților și cum le poți fi alături așa cum au nevoie în această etapă a dezvoltării.

4 Iunie – Mind: se va vorbi deschis despre sănătatea mintală a adolescenților, vei înțelege mai multe despre specificul vârstei și cum influențează tipul de parenting bunăstarea psihoemoțională a adolescenților.

5 Iunie – Body: afli informații actualizate despre pubertate, sexualitate, nutriție și fitness. Înveți cum să deschizi conversații despre aceste subiecte cu încredere și curiozitate.

6 Iunie – Soul: vei descoperi rolul corpului și al propriilor frici în dinamica conversațiilor cu adolescentul tău pe teme precum școala, viața sexuală și altele. Vei afla informații valoroase despre cum să gestionezi momentele tensionate și cum să navighezi discuțiile fără voci ridicate și rușine.

7 Iunie – Future: Afli cum să ghidezi adolescenții spre o carieră care să le reflecte pasiunile, cum îi poți ajuta să dezvolte o relație sănătoasă cu banii și cum îi poți sprijini să se echipeze pentru viitor.

Împreună echipăm adolescenții pentru viitorul lor, nu trecutul nostru. Ne vedem la Parenting Teens Summit, 3-7 Iunie 2024!

Read MoreParenting Teens Summit

Drepturile fundamentale ale copiii ai căror părinți sunt separați

Lista de mai jos a drepturilor copiilor ai căror părinți sunt separați, reflectă preocuparea pentru bunăstarea emoțională și dezvoltarea sănătoasă a copiilor în perioade dificile:

  1. Dreptul de a nu fi întrebat sau pus să “aleagă o parte”/ între părinți.
  2. Dreptul de a nu i se spune sau a fi expus la detalii amare sau neplăcute despre procesele dintre părinți.
  3. Dreptul de a nu i se spune “lucruri rele” despre personalitatea sau caracterul celuilalt părinte.
  4. Dreptul la intimitate atunci când vorbesc cu oricare dintre părinți la telefon.
  5. Dreptul de a nu fi interogat de către un părinte după ce a petrecut timp cu celălalt părinte.
  6. Dreptul de a nu i se cere să fie mesager între un părinte și celălalt.
  7. Dreptul de a nu i se cere de către un părinte să spună neadevăruri celuilalt părinte.
  8. Dreptul de a nu fi folosit ca și confident în ceea ce privește problemele sau disputele legale dintre părinți.
  9. Dreptul de a-și exprima sentimentele, oricare ar fi acele sentimente.
  10. Dreptul de a alege să nu exprime anumite sentimente.
  11. Dreptul de a fi protejat de războiul parental.
  12. Dreptul de a nu fi făcut să se simtă vinovat pentru că îi iubește pe ambii părinți.

 

NOTA BENE!!!!!!!!!!

  1. Dreptul la iubire și afecțiune: Copiii au dreptul la relații afectuoase și stabile cu ambii părinți, dacă acest lucru este în interesul lor.
  2. Dreptul la contact frecvent cu ambii părinți: Copiii au dreptul la contact regulat și frecvent cu ambii părinți, cu excepția cazurilor în care este demonstrat că acest lucru ar putea dăuna copilului.
  3. Dreptul la informații despre deciziile importante: Copiii au dreptul să fie informați despre deciziile importante privind viața lor, inclusiv cele referitoare la educație, sănătate și alți aspecte semnificative.
  4. Dreptul la sprijin financiar adecvat: Copiii au dreptul la sprijin financiar adecvat pentru a asigura un nivel de trai corespunzător.
  5. Dreptul de a participa la deciziile care îi afectează: În funcție de vârsta și maturitatea lor, copiii ar trebui să aibă ocazia să-și exprime opinia cu privire la deciziile care îi afectează.
  6. Dreptul la un mediu sigur și stabil: Copiii au dreptul la un mediu sigur și stabil, iar părinții trebuie să colaboreze pentru a asigura acest lucru, indiferent de starea lor civilă.

 

 

Read MoreDrepturile fundamentale ale copiii ai căror părinți sunt separați

Competențe Și Responsabilități Parentale

Competențele și responsabilitățile parentale reprezintă un set complex de abilități și sarcini necesare pentru a asigura dezvoltarea și bunăstarea copiilor. Acestea includ o gamă largă de aspecte, de la aspecte practice și logistice la componente emoționale și educaționale.

Competențe Parentale:

  1. Comunicare Eficientă:
    • Abilitatea de a comunica deschis și eficient cu copiii pentru a înțelege nevoile și grijile lor.
  2. Empatie:
    • Capacitatea de a se pune în locul copiilor și de a înțelege perspectiva lor, promovând astfel o conexiune emoțională mai profundă.
  3. Disciplină Pozitivă:
    • Folosirea unor metode de disciplină care să încurajeze comportamentele pozitive și să învețe copiii despre consecințele acțiunilor lor.
  4. Gestionarea Stresului:
    • Abilitatea de a gestiona propriul stres într-un mod sănătos, pentru a servi ca exemplu pozitiv pentru copii.
  5. Implicare în Educație:
    • Participarea activă în procesul educațional al copiilor, sprijinindu-i în învățare și dezvoltarea lor.
  6. Abilități de Gestionare a Timpului:
    • Organizarea activităților zilnice și a programelor pentru a asigura un echilibru între viața familială și profesională.
  7. Rezolvare a Problemelor:
    • Abilitatea de a aborda și rezolva problemele care pot apărea în cadrul familiei.
  8. Modelare a Comportamentului:
    • Demonstrația unui comportament pozitiv și a valorilor, pentru a servi ca model de urmat pentru copii.
  9. Stabilitate Emoțională:
    • Menținerea unei stări emoționale stabile pentru a oferi un mediu sigur și securizant pentru copii.

Responsabilități Parentale:

  1. Îngrijirea Fizică:
    • Asigurarea unui mediu fizic sigur, hrănitor și igienic pentru copii.
  2. Supravegherea:
    • Păstrarea unei supravegheri atente pentru a preveni situații periculoase și a asigura bunăstarea copiilor.
  3. Asigurarea Educației:
    • Facilitarea accesului la educație și sprijinirea parcursului școlar al copiilor.
  4. Îndrumare Morală și Etică:
    • Furnizarea de îndrumare și orientare morală și etică pentru a dezvolta un caracter puternic și valori pozitive.
  5. Administrarea Financiară:
    • Gestionarea resurselor financiare pentru a satisface nevoile familiei și ale copiilor.
  6. Dezvoltarea Abilităților Sociale:
    • Sprijinirea copiilor în dezvoltarea abilităților sociale și a relațiilor interpersonale.
  7. Facilitarea Activităților de Dezvoltare:
    • Oferirea oportunităților pentru activități de dezvoltare, creativitate și joacă.
  8. Monitorizarea Sănătății:
    • Monitorizarea stării de sănătate a copiilor și accesul la îngrijire medicală atunci când este necesar.
  9. Conducerea și Stabilitatea Familiei:
    • Asigurarea unui mediu familial stabil și iubitor, în care copiii se pot dezvolta în mod sănătos.
Read MoreCompetențe Și Responsabilități Parentale
Verified by MonsterInsights